De la Ion Creanga catre Titu Maiorescu
de Ion Creanga
19 septemvrie 1887
Respectabile si mult iubite d-le Maiorescu,
Daca n-ai ras de mult de vreo prostie a vreunui idiot, de care numai in raposata "JUnimea" de la Iasi se putea ride mai cu haz, poftiti, va rog, de-ti ride cu hohot de una acum. Dar, va rog! multe prostii si in vro doua trei rinduri in viata mea, de cind am avut norocirea de a va cunoaste, chiar grosolanii am indraznit a spune catra d-voastra, nu insa din rautate, ci din prostie; m-a luat gura pe dinainte.
Caci d-ta nu se poate sa nu intelegi inima mea, iertati-ma , va rog de toate si dati-mi voie sa va spun si acuma una.
In bojdeuca unde locuiesc eu, dorm afara si pe vremea asta, in 18 spre 19 septemvrie. De veti avea rabdare, ca bunatate totdeauna ati avut, veti intreba poate, unde-i bojdeuca mea? Va voiu raspunde respectuos: in mahalaua Ticau, ce-i mai zic si Valea plingerei, strada Ticaul de sus, no.4 (daca se mai poate numi strada o hudicioara dosnica, plina de noroiu pin- la genunchi, cind sint ploi mari si indelungate, zise si putrede, si la seceta geme colbul pe dinsa). Iar bojdeuca de casuta in care locuiesc eu de vreo 18 ani e de valatuci si povirnita spre cadere pe zi ce merge, de n-ar fi razamaat in vreo 24 de furci de stejar si acelea putrede. Iarna, dorm intr-o odaita toata hrentuita, iara, vara, intr-un cerdacel din dos, incepind de pe la maiu si sfirsind pe la octomvrie, cind este vremea buna cum ii acum. Asa m-am deprins. Raposatul Conta si Lambrior stiau casuta mea. POmpiliu, d-l Nica si mai ales bietu Eminescu, de asemenea. In sfirsit, vinerea trecuta in 18 spre 19 m-am culcat, iarasi afara dupa obiceiu, si pe la cite ore voi fi adormit nu stiu, dar stiu ca am adormit gindindu-ma cu jale mare la Societatea "Junimea" si ce mai este ea acum, la bietul Eminescu si ce mai este el acum! la Gheorghe Scheelti, Lambrior, Conta si unde sint ei acum!...
De la Ion Creanga catre Titu Maiorescu
Aceasta pagina a fost accesata de 3243 ori.
