Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Opere didactice ale d-lui profesor Ioan Pop Florantin si ieftinatatea lor, fata de cartile noastre
de Ion Creanga
Pentru ca lumea competenta si nepartinitoare sa poata hotari intre noi si d-l Florantin, si sa fie in stare a aprecia mai bine atit munca si buna credinta a noastra cit si intentiunea si reaua credinta a d-sale, vom face o dare de seama amanuntita si constiincioasa despre toate operele didactice scoase la iveala de catra d-l profesor Ioan Pop Florantin, si le vom pune fata in fata cu cartile noastre, mai cu sama in privinta ieftinatatei. Iata-le:
a) Estetica, partea I-a si partea a II-a, scoase la iveala pentru cursul secundar
Estetica, partea I-a, trateaza despre frumos si este scoasa la iveala in 1874, iar partea a II-a trateaza despre arte, si este scoasa la iveala in 1887, adeca in interval de 13 ani de la aparitiunea celei dintai.
Desi nu suntem versati in estetica si nu ne-am nascut filozofi "de-o mie de ori" ca d-l Ioan Pop Florantin (?!), totusi, credem ca si despre cuprinsul acestor opuri nu trebuie sa-si faca cineva niste inchipuiri pina pe-acolo; n-are decit sa se uite pe coperta cartilor mai sus aratate si sa vada ca autoriul a profesat si predat acest sistem estetic al sau, notati bine, adeca al d-lui Pop Florantin, in 1873, in Iasi, la catedra de filozofie de la Universitate si la catedra de estetica de la scoala de Bele-arte si, mai cetind si citeva pagini, va intelege cetitoriul, credem, de pe estetica stilului cit si de pe stilul esteticei d-lui Florantin, cit de admirabile trebuie sa fi fost aceste cursuri, predate dupa sistemul si gustul d-sale estetic, si cit de fericiti trebuie sa fi fost studentii Universitatei si cei ai scoalei de Bele-arte, ascultind acest frumos si minunat curs?!... Pacatul mare ca nu sunt aprobate aceste opuri, de la care putea sa se procopseasca inca si mai multa lume!? Dar sa nu facem ca ciubotarul lui Rafael, sau, dupa cum zice proverbul romanesc, sa nu ne amestecam unde nu ni fierbe oala; lasam, deci, pe sama celor competenti sa judece si sa aprecieze aceste opere, iara noi ne marginim numai la pretul cu care sunt puse in vinzare.
Partea I-a, estetica generala, care trateaza despre frumos, abia cuprinde 96 de pagini, adeca 6 coale, format octav, si cea a II-a, estetica speciala, care trateaza despre arte, nu cuprinde mai mult de 128 de pagini sau 8 coale, tot de acelasi format, si se vind cu pret 35 de cite 2 lei jumate bucata. Am facut socoteala tipograficeasca si am aflat ca, pentru partea I-a, care este, cum am spus, din 6 coale tiparita, bunaoara, in 1.000 de exemplare, nu s-ar putea plati mai mult de 360 de lei, adica 60 de lei coala, ceea ce ar veni cite 36 de bani 40 exemplarul. Iar pentru partea a II-a, care este din 8 coale, tiparita iarasi in 1.000 de exemplare, nu s-ar putea cheltui mai mult cu tiparirea decit 480 de lei, adeca, in totul, vreo 840 de lei, pe cari scotindu-i din 5.000 de lei pretul vinzarei aminduror partilor, ar raminea cistig net in punga marinimosului autoriu si a jupinasilor saraga, 4.160 de lei. Facind socoteala pentru o coala, dupa cite coale sunt in partea I-a, ar veni cite 42 de bani coala; iar la partea a II-a, cite 32 de bani coala. Oare nu aceasta s-ar putea zice "o specula nemaipomenita?"
La toate cartile noastre, socotind dupa coale, nu vindem coala decit numai cu 10 bani, atita cit costa exemplarul celui mai ieftin ziar, hirtia de 24-36. Prin urmare, estetica d-lui Pop Florantin se vinde aproape de 5 ori mai scump decit cartea noastra Metoda noua. intrebam deci pe d-l profesor Ioan Pop Florantin si-l rugam sa binevoiasca a ni raspunde, cine face "specula neomenoasa" cu carti didactice in scoala, noi sau d-nia-lui?!...
b) Usorul cetitoriu
intaiul op al d-lui profesor Florantin, pentru cursul primar, este Usorul cetitoriu. Aceasta e una dintre cele mai curioase si mai nostime opere scoasa la iveala in anul mintuirei 1883. si pentru ca sa stiti, onorati cetitori, ce este acest "usor cetitoriu", pe care credem ca, cei mai multi dintre d-voastra, n-ati avut fericirea de a-l fi vazut aievea, ii vom face o dare de seama cit mai amanuntita. Aceasta maiastra opera, anuntata pe toate copertile cartilor d-lui autoriu Florantin, tiparite in tovarasie cu evreii fratii saraga, din Iasi, titluiti "librarii scoalelor", nu este decit o singura foaie volanta, tiparita numai pe-o parte, in lungime de 63 cm. si in latime de 47, cu margini cu tot, sau, cu alte cuvinte, pe hirtie de 24-36 toli, subtire aproape ca hirtia de tigara, bineinteles ca sa fie mai trainica... Pe aceasta foita, dedesubtul titlului Usorul cetitoriu mai sunt tiparite si urmatoarele: "Metoda cea mai noua: abecedariu intuitiv de parete, pentru copii, recruti, ucenici, sateni, elevi de clasa I-a primara etc."
Auziti, oameni buni... Mai vazut-ati abecedariu intuitiv?... Noi stim ca este metod intuitiv, iar nu abecedariu intuitiv. Poate ca, dupa metodul intuitiv. Dupa aceea, "abecedariu de parete" (?!...) Ginditi-va numai cum au sa-l invete copiii, recrutii, satenii etc. de pe parete. Asta n-a fost minciuna, ca "vorbeste de pe pareti". D-l Pop Florantin, insa, dupa cit se vede, nu numai ca vorbeste, dar si citeste si scrie de pe pareti!... Halal sa-i fiel... Pacat ca nu s-a nascut un aseminea mare pedagog cu o suta de ani in urma, caci mare naduh i-ar mai fi facut bietului Pestalozzi!... Apoi, sus la stinga, in rind cu titlul Usorul cetitoriu, mai este scris urmatorul pretentios moto: "Lumineaza-te si vei fi". Cuvinte furate din fruntea ziarului Romanul. Iar sus, la dreapta, urmatorul pedagogic moto: "Se invata de la stiut la nestiut." intr-adevar, ca acest nostim abecedariu poate sa-l faca pe un copil sa uite si ceea ce a stiut de la maica-sa, de acasa!...
Dupa aceste frumoase inscriptii, urmeaza un feliu de povata catre acei ce au sa invete pe recruti, sateni etc., de pe acest ingenios si nepretuit abecedariu. in aceasta povata, dupa ce, mai intai, indruga cite si cite, incepe apoi a-si arata nepretuitul metod, dupa care toti satenii, recrutii etc. vor putea invata usor literile, numai prin ajutorul unor puncte de la 1—10 si a unor figuri ce se vad desemnate pe acest napraznic abecedariu. Dupa ce au invatat a cunoaste literile cu modul acesta, zice ilustrul pedagog, atunci putem tintui "usorul cetitoriu in parete, caci micutii si puiutii copilasi pot ceti bine pe orice carte romaneasca" (!?!)
Cu acest "grabnic invatatoriu", mai adauge d-nia-lui, "orice copilas si orice om batrin poate invata sa ceteasca bine intr-un timp foarte scurt si poate invata mai mult singur, si chiar a scrie, daca va vrea.
Auziti, oameni buni, cit de usor a rezolvit chestiunea invatarei cetirei si a scrierei d-l Pop Florantin?!... Bine a zis d-nia-sa, ca nu-i putin lucru de a se naste cineva filozof, si inca "de-o mie de ori"!... Daca voiti, onorati cetitori, sa auziti citeva exemple de cuvinte si propozitii din acest "usor cetitoriu si grabnic invatatorul", iata-le:
"petre are (?!); orbu e duios; (?) ada-ni bere; jigu ni tae; gura ta jura; duce perje pe-o prajina; bran ni faca; si peste prajit pofta-n cui; fuge Gogu cu cartea badei; vaca-i pe iaz; vad vasc verde; vis gingas; poftiti la hrean; nu sta peste; sa te ridici din noapte spre soare"; si altele, care de care mai nostime si mai hazlii!... Dar poate ca ati voi, onorati cetitori, sa aflati si pretul acestui Usor cetitoriu? Iata-l: "25 bani, p. Austr. 15 cruceri", pretul unui exemplar!... Asa-i ca pentr-o 100.000 de mii de micuti copilasi, ar face o suma rotunda de douazeci si cinci de mii de lei, cari nu s-ar lua din drum, de catra un modest filozof, si mai ales pentru o marfa asa de buna?... Ce fericit este acela care se imbogateste cu gindul!... Spuneti acum, va rugam, onorati cetitori, de cite ori costa mai scump acest "grabnic cetitoriu" decit Metoda noua? Socotiti, va rugam: Usorul cetitoriu, dupa cum am spus, este numai dintr-o singura coala, tiparita numai pe-o fata, si se vinde cu 25 de bani exemplarul; tiparita pe amindoua fetele ar trebui s-o vinda cu 50 bani. Pe cind Metoda noua care e din 5 coale, tiparite, bineinteles, pe amindoua fetele, se vinde cite cu 50 de bani exemplarul, adeca 10 bani coala. Prin urmare, Usorul cetitoriu se vinde de 10 ori mai scump decit Metoda noua. intrebam acum: cine face specula neomenoasa cu carti didactice, noi sau d-l Florantin, care s-a ascuns dupa paravan si striga, citu-i ia gura: iaca hotii, puneti mina pe ei!?!...
Nenorocire insa, ca acest nepretuit dar al literaturei noastre didactice, acest grabnic luminatoriu al poporului... zace, de la data aparitiunei sale, viu si nevatamat, in praf si in pulbere, intr-un colt al tipografiei d-lui Herscu Goldner, pe care, cinstitul autoriu,nici pina astazi nu l-a despagubit de costul tipariului! Daca voiti, onorati cetitori, sa cunoasteti tot fondosul acestui Usor cetitoriu, nu fiti ingrati catra modestul autoriu si grabiti de a va duce la tipografia d-lui Goldner de va cumparati cite un exemplariu. si cu modul acesta, pe de-o parte veti despagubi pe d-l tipograf Goldner de cheltuielile hirtiei si a tipariului, pe eruditul si laboriosul autoriu il veti incuraja, iar d-voastre va veti imbogati bibliotecile cite c-o opera ce nu s-a mai vazut pina acum in tezaurul literaturei noastre didactice!...
c) Aritmetica pentru clasa I-a primara
A doua lucrare, publicata acum de curind, tot pentru cursul primar, este vestita aritmetica intitulata: Metoda noua de a invata aritmetica pentru incepatori. Aceasta fituica, dupa cum la pagina 32 am aratat, cuprinde material furat din aritmetica pentru cl. I-a primara, elaborata de C. Grigorescu. si ca sa nu se cunoasca plagiatura, d-l Florantin face niste salturi asa de grozave, incit, dupa citeva exercitii proaste de adunare, scadere, inmultire si impartire, de la 1-10, la pagina a 13-a ajunge tocmai la milioane. Cei ce stiu ce va sa zica copil de clasa I-a primara, se pot mira de usurinta cu care i s-a aprobat aceasta carte! Dar pentru aceasta nu sunt de vina decit d-nii cari au fost numiti de catre Onorabilul Ministeriu, in comisiunea pentru cercetarea acestei carti. si ar fi de dorit, credem, ca cei ce sunt numiti in asemine comisiuni sa fie mai seriosi in cercetarea cartilor de scoala si sa nu-si deie raportul de aprobare, pe nevazute, in paguba instructiunei!
Lasind la o parte calitatea cartei si modul d-lui Florantin de a lucra, venim la pretul grozav de mare si la specula neomenoasa, ce o face tot in unire cu fratii saraga, cari, de unde si pina unde, s-au dat numire de "Librarii scoalelor". Aceasta fituica, in marime iarasi de vro coala de cele mari, ca si Usorul cetitoriu, cu deosebire ca-i tiparita pe amindoua fetele, o vind tot cite cu 25 de bani exemplariul, ceea ce vine de 5 ori mai scumpa decit aritmetica de C. Grigorescu, care-i din 8 coale si se vinde numai cu 75 bani exemplariul. Prin urmare, intrebam a treia oara pe d-l profesor Ioan Pop Florantin, cine speculeaza lumea "in asa chip neomenos", noi sau d-nia-lui?...
d) Metoda noua de a invata desemnul
Al treilea op scos la iveala, de curind, pentru cursul primar, este iarasi o fituica intitulata si aceasta Metoda noua de a invata desemnul, cu urmatorul adaus: "dezvoltare in mod intuitiv, frobelian". Atita dragoste a capatat d-l Florantin de numirea Metoda noua, incit toate operele sale au sa poarte de acum inainte numele acesta, si toate au sa fie facute in mod intuitiv frobelian?! in aceasta fituica, care cuprinde citeva figuri de desemn si niste jucarii care de care mai proaste, chipurile, pentru a samana cu cele frobeliane, care, mila sfintului, numai de un idiot nu au fost intocmite, la urma vine tot la aceleasi definitiuni, care se vad si in celelalte desemnuri, si care, neaparat ca nu se pot schimba. Cu alte cuvinte, numai "a sucit porcul de coada", cum zice romanul. Aceasta fituica nu este mai mare decit opera sa amintita mai sus, Metoda noua a aritmeticei si este scoasa la vinzare cu un pret tot asa de scump si tot in tovarasie cu fratii saraga. Dar mirarea ne cuprinde ca si aceasta fituica este aprobata tot cu aceeasi iutala si usurinta, ca si Metoda noua a aritmeticei si inca menita de a se da si in mina copiilor!... Noi stim ca in clasa I-a primara, numai singur abecedariul se poate pune in mina copiilor. si inca si acesta, dupa trecere de citeva saptamini . Pentru toate celelalte, cartea este gura invatatoriului. si mai cu sama, desemnul trebuie sa se predeie scolarilor de clasa I-a primara numai in mod imitativ, desemnind invatatoriul cite o figura-doua, pe tabela, si apoi spuind numele fiecareia, iar scolarii sa le imiteze . Ce folos pot sa aiba copiii de clasa I-a primara de la o carte de aritmetica ori de desemn, cind ei abia pot gingavi pe abecedariu. Doar numai ca sa le strice. Iata, dar, ca acel care striga ca noi speculam lumea, cu carti de scoala, a ajuns pina acolo, ca, impreuna cu fratii saraga, sa speculeze intentionat si carti de acele care nu se pot pune in mina copiilor incepatori!...Noroc numai, ca si aceasta proaspata marfa nu i se poate trece!...
Alte opere, pentru clasele primare, lucrate de acest autoriu, n-am vazut scoase la iveala pina acum, cu care sa putem face cunostinta. Dar dupa ce facuse d-l Florantin critica cea nastrusnica cu abecedarele in ziarul Liberalul, critica ce n-a fost facuta decit numai in scop de a-si recomanda marfa cea noua, cu care era sa iasa la iveala, intr-adevar, auzisem de un abecedariu, cu care se dusese la furnizorii sai, fratii saraga, ca sa i-l editeze... Cind colo, ce sa vedeti: fratii saraga gasisera un alt mustereu tot cu numele de Pop, insa nu si Florantin... Neputind, deci, face si de asta data gheseftul cu fratii saraga, s-a dus, se zice, la d-l librariu Daniil, cu care a intrat in tocmala. Nu stim daca a rupt tocmala sau ba, dar ceea ce stim este ca acest abecedariu, in privinta varietatei figurilor, e de o rara nostimada, incit, intrece pe toate celelalte abecedare cu figuri. Se vorbeste ca insusi comisiunea rinduita pentru cercetarea acestui abecedariu a ramas uimita de figurile de tot caraghioase intrebuintate de catra d-l Florantin, pentru cunoasterea literelor. incit, nu stie comisiunea ce cale sa apuce: sa-l recomande Onor. Ministeriu pentru aprobare,... sau sa i-l respinga. Asteptam sa vedem sfirsitul.
e) Operele frobeliene. "Gradina de copii"
Venind la operele frobeliene, gasim scoasa la iveala, de catra d-l Florantin, tot acum de curind, opera intitulata Gradina de copii sau "educatiunea frobeliana". Aici trebuie sa ne oprim mai intai la titlu si sa facem intrebare meritosului autoriu, cine a mai auzit vorbindu-se de educatiune frobeliana?... Noi stim, pina acum, ca educatiunea este numai de trei feliuri: fizica, morala si intelectuala; dar despre "educatiune frobeliana" inca n-am auzit. Poate, dupa sistema frobeliana?... Despre elaborarea unui asemine op s-a auzit asa ceva si s-a si vazut si o polemica prin ziarul Liberalul ca, adeca, d-l Florantin s-a procurat carti nemtesti si poate si unguresti;... si ca traduce si memorizaza de maninca pamintul, ca doar ar scoate la iveala ceva, in scop de a i se da pe mina (indata ce se va infiinta) scolita frobeliana a Societatei pentru invatatura poporului roman, din Iasi, scolita pe care a pindit-o si pentru care s-a zvircolit vro 2 ani, facindu-se luntre si punte pe linga membrii consiliului de administratie ai acestei societati, spre a o infiinta si a i-o da pe mina d-sale. Dar si membrii consiliului de administratie ai Societatei pentru invatatura poporului roman, ca oameni mehenghi, cum zice romanul, cunoscindu-i planurile, i-au intors oistea!... Atunci d-l Florantin s-a suparat foc si a inceput a tuna si a fulgera grozav prin ziarul Liberalul asupra membrilor consiliului de administratie, si mai cu sama asupra membrilor din comitetul scoalei frobeliene. Din care pricina, consiliul de administratie al Societatei pentru invatatura poporului roman s-a vazut silit, spre a inlatura pe renumitul pedagog si din consiliul de administratie al Societatei, lucru pentru care d-l Florantin s-a turburat asa de tare, incit nu s-a putut linisti multa vreme!
Pierzind aceasta tocma din mina, pentru care se luptase atita amar de vreme, alearga la fratii saraga si face tovarasie cu ei, ca sa-i tipareasca opul intitulat Gradina de copii, spre a vedea toti membrii Societatei pentru invatatura poporului roman pe cine a inlaturat de la scoala frobeliana consiliul de administratie al acestei societati si sa cunoasca si lumea profana ce va sa zica educatie frobeliana de-a d-lui profesor I. Pop Florantin, de profesiune filozof.
Dar poate ca nu stiti, onorati cetitori, ce cuprinde acest op? Ca sa-i cunoasteti valoarea, n-aveti decit sa-l cetiti si veti vedea ca, pe linga stilul cel prost, totul este numai strain, si nimic localizat. incit, in privinta jocurilor, nimic din jocurile noastre copilaresti, cu care sunt deprinsi a se desfata copiii nostri romani si carora, putem zice, fara leac de pacat, ca li fac mult mai mare placere decit jocurile nemtesti. Frobel, cind a intocmit acele jocuri, le-a cules din viata copiilor din tara lui, si le-a intocmit asa, dupa cum se vad astazi. La noi, jocurile copiilor sunt altfeliu. Oare sa nu gasim nimic bun in jocurile copiilor nostri, ca sa intocmim ceva romanesc? Dar sa zicem ca la asa lucru, pe d-l Florantin nu-l duce capul. Vorba ceea: "Umbla el, sarmanul, dupa intelepciune, dar n-are unde-o pune!"... Atunci de ce n-a crutat macar limba, de-a introdus o multime de inovatii, bunaoara ca aceea de la fata a 14-a: poezioara Cuibul de pasere unde zice ourele in loc de ousoare. Pe cine a auzit d-nia-lui zicind ourele? Ba inca, dedesubt, pune si numele lui Frobel, ca sa-si bata joc, se vede, si de acest ilustru nume! Caci, nu ni vine a crede ca Frobel sa fi ajuns pina acolo, ca sa-si strice limba neamului sau, cum indrazneste a face d-l Pop Florantin si multi altii, cu limba neamului romanesc!... Mai departe, in aceasta carte intitulata Gradina de copii, sunt atitea bazaconii si cabazlicuri limbistice, despre care, daca ne-am ocupa, am face un volum intreg. Pacatul mare ca acestei opere, pina acum, nu i s-a dat aprobarea!... Dar ce mai atita vorba pentru limba? Ce-i pasa d-lui Florantin de asta? Vorba este, cum sa poata lua 80 de bani pentru o cartulie de vro 80 de pagini sau 5 coale, format Scharpentier, ceea ce vin la vro 3 coale jumate, dupa formatul octav al cartei noastre Metoda noua. Iata dar ca si aceasta Gradina de copii, pe care o exploateaza in tovarasie cu fratii saraga, costa de 2 ori mai scump decit Metoda noua. Prin urmare, intrebam a cincea oara pe onorabilul d-nu Pop Florantin, cine face "specula neomenoasa cu cartile de scoala": noi sau d-lui care nu poate nimica fara jidani?
f) Recreatiuni frobeliene, pentru tinerime, in scoala si familie
Aceasta minunata opera nu era aparuta cind ni-am propus a face intimpinarea de fata, si suntem cu mare parere de rau ca n-a aparut mai de mult, caci am fi renuntat de a ne mai ocupa cu asemine sacaturi si a mai sta la vorba cu unul ca d-l Pop Florantin, care s-a pus in gind, se vede, cu orice pret, sa inundeze lumea cu tot soiul de nazbitii, ce le scoate la iveala cu ghiotura. Nu ne miram ca d-l Pop Florantin are cerneala si hirtie multa de stricat. Dar mirarea ne cuprinde cind vedem ca si aceasta celebra opera poarta firma aprobarei!... Vazut-a onorata comisiune, care a fost rinduita pentru cercetarea acestei carti, ca totul este numai o amestecatura s-o incurcatura, si toate sunt luate de-a indoasele: una de la rasarit si alta de la apus, incit nu stii de unde sa incepi si unde sa sfirsesti?!... Dupa cum stim si noi, Frobel, cind a organizat jocurile ce-i poarta numele, le-a intocmit dupa virsta si dupa sex, asa, dupa cum se dezvolta copilul si natura in el; caci jocurile de care simt placere si cu care se desfateaza copiii la virsta de 4 ani, bunaoara, aceleasi jocuri nu li fac mai nici o placere la virsta de 7 ani, ci, la aceasta virsta, trebuiesc intocmite alte serii de jocuri. De asemine, trebuiesc intocmite jocurile si dupa sex, caci altfeliu este natura si apucaturile baietilor si alta este natura si apucaturile fetelor. in cartea d-lui Florantin, totul este numai o amestecatura, ca si in tasca ursariului. Daca si cartile lui Vergnes si Lenoel, din care zice eruditul filozof ca a copiat, vor fi tot asa de bine lamurite, atunci?... Dar sa zicem ca onorabilii membri ai comisiunei au voit a se ilustra prin indulgenta d-nia-lor. in acest caz, li facem umilita intrebare: daca si aceasta harababura a d-lui Pop Florantin se poate numi o carte de scoala, apoi care sunt adevaratele carti de scoala?
Cu aceasta opera, d-l Florantin nu s-a ilustrat numai in privinta capacitatei, ci si in privinta lacomiei de cistig. Socotiti, onorati cetitori: unei cartulii de trei sferturi de coala, tiparita in format mic, i s-a fixat pretul de 50 de bani, adeca de vro 8 ori mai scumpa decit cartea noastra Metoda noua. Aceste grozave preturi covirsesc, fara indoiala, orice margini!
in urma atitor dovezi de necompetenta si lacomie de cistig din partea d-lui Florantin, ii facem a 6-a oara intrebare, si-l rugam sa binevoiasca a ni da raspuns, daca noi suntem aceia cari facem "specula neomenoasa" in scoala, cu carti didactice, sau domnia-sa?
Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Confrati invatatori si stimabili cetitori
Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Istoricul aparitiunei cartei noastre Metoda noua
Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Dare de sama despre Cursul de scriere si cetire de M.Svartz
Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Figurile ca mijloc de a sprijini memoria copiilor la cunoasterea literelor
Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Calomniile d-lui profesor Ioan Pop Florantin
Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Nerusinarea d-lui Ioan Pop Florantin
Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Opere didactice ale d-lui profesor Ioan Pop Florantin si ieftinatatea lor, fata de cartile noastre
Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Pretul cartilor noastre, fata de pretul celorlalte carti
Aceasta pagina a fost accesata de 2665 ori.
