Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Calomniile d-lui profesor Ioan Pop Florantin
de Ion Creanga
D-l Ioan Pop Florantin vazind ca nimene nu-l baga in sama si nu-i ia in serios cele publicate in ziarul Liberalul, printr-un panflet publicat in no. 294 al ziarului Lupta, din 8 iulie 1887, intitulat Plagiatura, ascunzindu-se de asta data sub initiala Z, voieste a ne arata lumei ca pe niste cotcari si potlogari. Pina a nu-si iesi din marginile bunei cuviinti, tot mai era de respectat: daca nu faptura sa, cel putin numele de profesor ce-l poarta. Dar dupa ce s-a iesit din bunele masuri, ne-am putea crede in drept de a nu-i mai da consideratiunea si respectul cuvenit.
Cu toate aceste, desi nu se respecteaza singur, pentru numele de profesor ce-l poarta, cit si pentru respectul cetitorilor, ii vom raspunde pe un ton de buna cuviinta si ne vom sili a-i spulbera in vint toate calomniile aruncate asupra noastra cu atita usurinta si rautate.
in acel panflet, d-l Florantin punind fata-n fata texturi din ambele carti, ni usureaza foarte mult pozitiunea si sarcina de a-i raspunde, iar domnia-sa se face si mai caraghios, caci toate cite le arata, cu intentiune de a ne dobori si a ne prinde cu plagiatul, se potrivesc intocmai ca nuca in parete.
La inceput, ca introducere, iata ce zice: "De mult se vorbeste (adica d-lui vorbeste) ca asa numita Metoda noua de scriere si cetire, publicata de catre 6 institutori din Iasi, I. Creanga etc., n-ar fi o lucrare destul de originala, ci ar fi copiata din un alt abecedariu romanesc (vorba sa fie), atit ca metoda cit si prea mare parte (auziti stil) ca material de cetire. Lumina se va face, daca vom pune amindoua lucrarile din chestiune fata-n fata. Iata-le:
Curs de scriere si cetire
de M. svartz, editia II-a, 1867,
Iasi, Tipografia H. Goldner.
Metoda noua de scriere si cetire
de institutorii: I.C. - C.G. - G.I. - N.C. - V.R. - si A.S.
Lucrata in 1867-68, in Iasi.
Oare ce se potriveste la aceste titluri? si ce a voit sa arate prin aceasta?
Raspunda d-l Pop Florantin!
Mai departe:
Cartea lui svartz
Partea I-ia
Litere mici si mari. Silabe, vorbe si fraze.
Metoda noua
Partea I-ia
Litere mici de scris si de tipar. Cuvinte de cite o silaba si propozitii.
Oare ce se potriveste si aici, intre una si alta si unde este maiestrie dascaleasca, in cartea lui svartz, unde se fac deodata exercitii de scriere cu litere mari si mici si exercitii de cetire cu vorbe si fraze, sau in cartea noastra, unde se fac la inceput numai exercitii de scriere cu litere mici si exercitii de cetire, alcatuite numai din cuvinte monosilabe si propozitii usoare? Raspunda iarasi d-l Pop Florantin!
Mai departe, d-l Florantin pune in paralel citeva lectii, si dintr-o carte si din alta, pe care orice om binevoitoriu si competent cetindu-le si vazind nepotrivirea intre bucatile uneia si bucatile celeialalte, precum si exercitiile cele usoare din cartea noastra si bucatile cele grele si nepotrivite din cartea lui svartz, n-ar putea intimpina pe d-l Pop Florantin decit cu expresiunea: mintesti!
intr-o notita din panfletul sau, suntem invinovatiti ca am fi copiat pina si semnele intuitive de la 1 -10, puse la numerele lectiilor; insa, de asta data, furatura am fi facut-o din aritmetica lui Svartz (?!).
La bucatile de cetire, zice d-l Pop Florantin ca svartz arata bucatile care le-a luat de la alti autori romani, cit si acele pe care le-a prelucrat singur; pe cind noi nu o facem aceasta.
Are gresala d-nia-lui. Mai intai, svartz, dupa cum am aratat, n-a prelucrat nimica singur, pentru ca nu stia romaneste, si toate bucatile de cetire i le-au prelucrat altii, si i le-a cercetat si corectat d-l Darzeu, lucru, despre care raposatul M. svartz, fie-i tarina usoara, n-a avut macar modestia si recunostinta de a pomeni. Afara de aceasta, nu este adevarat ca toate bucatile luate de la alti autori le arata svartz; dovada, bucata soarecele siret si alte bucati despre care ne imputa autorul panfletului ca le-am fi copiat de la svartz, sunt bucati ce le aveam in caietele noastre inca din scoala normala, date de d-l Maiorescu ca exemple de bucati usoare de cetit, pentru copii, bucati, pe care nu le arata svartz, de unde le-a luat. Iata dar cum autorul panfletului stie sa respecte adevarul! Prin urmare, bucatile pentru care ne mustra d-l Florantin ca le-am fi luat de la svartz, unele, dupa cum am aratat, sunt date de d-l Maiorescu, bucati care se vad si astazi in Regulele limbii romane.
Citeva bucati, afara de cele aratate mai sus, le-am luat si noi, bineinteles, de prin alte carti; insa, pe cit ne-am priceput, am cautat a le stiliza, credem, dupa firea limbei romanesti, potrivit cu priceperea copiilor incepatori. Aceasta n-am facut-o numai noi, ci o fac si alti autori. Poate cineva sa lucreze singur, totul, din talpa? A vazut d-l Florantin vrun abecedar, in partea de cetire, lucrat, in totul, de autoriu? Poate fi cineva si scriitor in proza si poet si fabulist etc.? Asadar, ce ni imputa d-l Florantin? Ceea ce n-a vazut la nimene?
intre altele, d-nia-lui, crezind ca ne-a prins cu plagiatul, aduce de marturie cuvintul sigur, din bucata Copilul si cucul, aflata in cartea lui svartz, cuvint pe care il crede ca ar fi din eroare tiparit altfeliu, in loc de singur, zicind ca l-am copiat si noi intocmai. Se insala d-l Florantin. Acest cuvint, dupa intelesul ce-l are in aceasta bucata, trebuie sa fie sigur si nu singur, dupa cum crede d-nia-lui; caci sigur insemneaza fara nici o grija, adeca, nebintuit de nimene, pe cind cuvintul singur, insemneaza altaceva; si daca alti autori il intrebuintaza dupa cum zice d-sa "singur" sunt gresiti acei autori. De pe aceasta se cunoaste cit stie sa judece autorul panfletului. Ne mai acuza d-l Florantin ca n-am fi aratat care bucati din partea a III-a a cartei noastre sunt prelucrate de noi si care le-am luat de la altii. Are greseala d-nia-lui. Noi am aratat, prin semne conventionale, care sunt bucatile noastre si care le-am luat de la altii; si daca la vro poezie, din eroare de tipariu, nu s-a pus cumva acel semn conventional, insemneaza cu asta ca noi ne insusim acea poezie? Lumea nu stie de cine e facuta acea poezie, bunaoara? si de pe asta se cunoaste, citu-i de serios in critica si tare in argumente autorul ascuns dupa paravan!
Apoi autorul panfletului nemaiavind ce zice, se leaga pina si de dreptul de proprietate. Iata ce spune: "Asupra acestei carti d-nia-lor s-au declarat de autori, iar patru dintre d-nia-lor (I.C. - C.G. - G.I. si V.R.), s-au declarat editori si proprietari, amenintind ca daca vreun altcineva i-ar imita, d-nia-lor ii vor urmari conform legei". Auziti, oameni buni, mustrare!... Ce a voit oare autoriul panfletului sa scoata de aici, tagaduindu-ne dreptul de proprietate? Aceasta nu-i decit o simpla notita, prin care aratam ca, din cei 6 institutori, citi am fost la inceput, 2 s-au retras de bunavoie, luindu-si atit partea ce li s-a cuvenit de la editiile tiparite pina la acea data, cit si un plus oarecare, dupa invoiala facuta intre noi, ramiind numai cu partea morala; adeca, sa li figureze numele pe coperta cartei, pe cit timp se va tipari Metoda noua. Prin urmare, din cei 6 ramiind numai 4, acestia sunt acum si autorii si proprietarii si editorii cartei. Ceilalti 2 nu mai fac parte. Aceasta o arata notita si nimic mai mult.
Vazind autorul panfletului ca nu poate gasi dovezi ca am copiat, se leaga apoi de cuvintul manual, pus la rugaciuni, ca titlu, si zice ca l-am intrebuintat si noi gresit, ca si svartz, caci, manual, insemneaza brosura aparte. Cuvintul manual, intrebuintat la rugaciuni ca titlu, nu era numai in abecedarul lui svartz, ci era si in abecedarul lui Iarca, precum si in alte abecedare vechi, deci l-am intrebuintat si noi. si ce-i dreptul, mai pe urma, dupa ce am vazut ca are inteles gresit acel cuvint, l-am dat afara. Mai departe, zice: "Fiindca Metoda noua nu are numai calitati bune, ci si mari defecte, faptul cel mai caracteristic ramine ca (cel putin de la editia a V-a din 1871), d-nii institutori n-au cores acele defecte desi si alti romani au realizat de atunci sub ochii tuturor progrese vazute". Auziti contrazicere, intr-un loc spune ca in editiile celelalte am facut indreptari, si aici spune ca n-am facut. Vedeti-l citu-i de consecvent autorul panfletului? De pe aprecierea ce face unor abecedare, fata de cartea noastra inca, se pot vedea intinsele sale cunostinti pedagogice, cit si impartialitatea de a critica. Tot aici, incheie cu urmatorul calcul: "si sa nu uitam, ca timpul de 15 ani pentru 6 institutori reprezinta pentru un institutor 90 de ani". Oare ce-a fi mai insemnind si acest calcul dupa capul filozofic al d-lui Florantin? Binevoiasca a ne lamuri, ca sa-l intelegem, caci altfeliu, numai D-zeu sa-l inteleaga si sa-l indrepteze pe calea dreptilor!...
La urma, celebrul pedagog si filozof ca sa ne striveasca cu desavirsire, isi incheie panfletul cu urmatoarele: "Ceilalti abecedaristi romani, pun in cartile lor si literele straine, pe cari le intilneste copilul roman in toate partile in scrieri romanesti si e constrins sa le ceteasca. Aceste sunt literile:. Y.y. - K.k. - Q.q. - W.w. - si X.x. in cartea Metoda noua, toate aceste litere, 10 semne deosebite, lipsesc cu totul pina si in editiile cele mai noua, (si in editia 19-a din anul 1886!). Care sa fie cauza? Judecati; toate aceste litere lipsesc din cartea lui svartz. Iata dar o mare plagiatura, speculata timp de aproape 20 de ani".
Va sa zica, argumentul cel mai tare al d-lui Florantin ca am copiat este ca n-am pus literele: Y, K, Q, W si X, caractere mari si mici, care lipsesc si din cartea lui svartz!... Bravo!... Minunat!... Ia, acum suntem prinsi cu plagiatul! Ce-i drept, n-avem incotro!... Auziti, oameni buni, cu ce dovezi si temeiuri ne-a gibuit d-l Florantin ca am copiat?! Desi n-ar trebui sa ni mai pierdem vremea cu toate aceste, ii raspundem atit d-sale cit si altor boboci curiosi ca d-nia-lui, ca literele Y, K, Q, W si X, caractere mari si mici, nu le-am pus in cartea noastra, nu pentru ca nu erau in cartea lui svartz, ci pentru ca nu trebuiesc impovarati copiii cei mici cu aceste semne streine. Mustre dar desteptul filozof si pe d-l T. Maiorescu care, nici d-nia-lui n-a gasit cu cale a insira acele caractere streine in Regulele limbei romane pentru incepatori. Oare si d-l Maiorescu sa fi copiat pe svartz?
Spuie acum oricine, cu mina pe constiinta, daca din toate cite le-a aratat d-l Florantin, este vrouna pe care se poate pune temei! si daca intre bucatile din cartea noastra si cele din cartea lui svartz, puse fata in fata, este vreo asamanare?
Daca d-l Florantin ar fi avut putina pricepere si simt de demnitate, nu s-ar fi facut de ris intr-un mod asa de vadit.
in ceea ce priveste insa invinuirea ce ni se aduce, ca de la inceput si pina acum n-am fi facut nici o imbunatatire in cartea noastra, lasam ca lumea competenta si nepartinitoare sa ne judece daca in timp de 20 de ani, am facut sau nu imbunatatiri si daca am lucrat din interes de cistig sau din zel dascalesc. Mai ales ca noi n-am facut alte carti decit acele cu care ne slujim la predare, carti pe care si colegii nostri au stiut a le aprecia, primindu-le si introducindu-le in scoala cu multa bunavointa.
Pe linga aceste, mai tinem a da si urmatoarea lamurire: ca, in cit se atinge de bucatile de cetire din partea a III-a, ele se pot reforma, dupa cum se si reformeaza, si unele se pot schimba cu totul, daca trebuinta ar cere.
Meritul unei carti incepatoare, insa, este la inceput, in partea I-a si a II-a, unde sta tot mestesugul de a duce pe copil mai cu inlesnire la cetire si scriere; si, dupa cum sunt intocmite bucatile din aceste parti, in cartea noastra, ele n-au nevoie de reforme niciodata. Astfeliu dar, Metoda noua, care astazi este asa de hulita de catra d-l Florantin, in ciuda d-sale, tot noua va raminea si de acum inainte! Iar d-nia-lui va raminea un calomniatoriu de rind, precum si este!...
Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Confrati invatatori si stimabili cetitori
Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Istoricul aparitiunei cartei noastre Metoda noua
Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Dare de sama despre Cursul de scriere si cetire de M.Svartz
Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Figurile ca mijloc de a sprijini memoria copiilor la cunoasterea literelor
Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Calomniile d-lui profesor Ioan Pop Florantin
Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Nerusinarea d-lui Ioan Pop Florantin
Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Opere didactice ale d-lui profesor Ioan Pop Florantin si ieftinatatea lor, fata de cartile noastre
Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Pretul cartilor noastre, fata de pretul celorlalte carti
Aceasta pagina a fost accesata de 2788 ori.
