Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Dare de sama despre Cursul de scriere si cetire de M.Svartz
de Ion Creanga
Dupa ce am aratat originea si modul cum a aparut cartea noastra Metoda noua, sa facem o mica dare de sama si despre cartea raposatului M. svartz, spre a se convinge oricine ca intre cartea noastra si cartea lui svartz este foarte mare deosebire. Sa discutam deci din punct de vedere metodic si practic, pentru a se vedea daca este cea mai mica asamanare intre una si alta, si daca M. svartz a avut o carte romaneasca, buna de pus in mina copiilor. Mai intai trebuie stiut un lucru, ca M. svartz nu era om de scoala, adeca n-avea cunostinta in ceea ce se atinge de mestesugul dascaliei, desi era pe vremile acele profesor si director la o scoala israilita din Iasi, pus din partea Epitropiei israilite. Afara de aceasta, lucru de capetenie, M, svartz nu stia romaneste, si dovada despre aceasta este, ca, mai inainte de a-si tipari Cursul de scriere si cetire, s-a dus cu manuscriptul sau la d-l Maiorescu, rugindu-l ca sa i-l cerceteze in privinta metodica si sa i-l indrepteze in privinta limbei. insa, d-l Maiorescu l-a indreptat cu acel manuscript la d-l institutor I. A. Darzeu, care, cu bunatatea ce-l caracterizaza, s-a luat osteneala de a i-l cerceta si indrepta, pe cit a fost cu putinta; si, dupa cum stim, d-l Darzeu a avut foarte mult de lucru in acest manuscript. Astfel dar, lipsind lui M. svartz putinta de a face singur, de la sine, o asemine carte romaneasca, oricine poate intelege ca svartz, care stia nemteste (?), n-a facut alta decit a luat un abecedariu nemtesc si, prin ajutoarele altora, tot asa de competenti, l-a tradus in romaneste, ca vai de el! si daca voiesc d-nii Florantin si Densusanu, pot gasi originalul de pe care a tradus M. svartz. insa, dupa cit se vede, l-a schilodit asa de rau, traducindu-l, ca n-a ramas din el decit o caricatura; caci, nu ne vine a crede ca asemine lipsa de intocmire si asemine intortocheri de idei si nepotriviri sa fi fost in vrun abecedariu nemtesc, cum se cade.
inainte de toate, desi s-ar parea ca abecedariul raposatului M. svartz este intocmit, in totul, dupa metoda legografica-fonetica, dar in realitate nu este, si iata de ce: la inceput, in pagina I-a, cartea lui svartz paraseste, intr-adevar, sistemul cel invechit de a pune toate literile in sir alfabetic, si introduce numai cite una, insa nu inlesneste copiilor calea de a putea disface cu usurinta cuvintele in sunete, si de a ceti fara greutate, usurind aceasta cale, printr-un material bogat de cuvinte monosilabe si propozitii usoare, dupa cum face cartea noastra Metoda noua, lucru ce ne-a costat destul timp si multa osteneala, pina ce am adunat si coordonat acest material, care nu se vede nici intr-un abecedariu romanesc de pina atunci; iar de atunci incoace, se vede in abecedarele autorilor cari ne-au copiat fara pasare, schimonosind lectiunile intocmite de noi. Apoi, in privinta scrierei, M.svartz, in loc sa caute a introduce de la inceput litere de acele care sunt mai usor de scris, din contra, el introduce chiar de la pagina I-a, literele cele mai greu de scris, precum: a, m si altele. Iar dupa citeva lectiuni, pune si literele mari! Astfeliu dar, chiar de la inceput, cu nemilostivire, toarna deodata toate greutatile de scriere si cetire pe capul copilului, dupa cum fac si mai toti abecedaristii nostri romani..., fara a tinea sama de cele mai elementare principii de pedagogie. Afara de acestea, M.svartz crede ca, aratind o singura data litera, ea s-a si intiparit in mintea copilului, incit nu mai gaseste de trebuinta de a face repetirea literelor cunoscute, dupa cum o face cartea noastra, Metoda noua. in ceea ce se atinge de intelegere, adeca de desteptarea judecatei, dupa cum cinta raposatul M. svartz, in prefata cartei sale, prefata pe care desigur ca a copiat-o fara s-o inteleaga, nici mai este de vorbit. Ca dovada, iata cuvinte si propozitii din cartea sa: "am un manual la mine". "O am mamone", expresiune ce samana cu "mana-munas" jidoveste . Mai departe: "mama dete mie pine", expresiune jidovasca, ca si: "el vorbeste la mine"; "Nu minca multa china", in loc de "nu lua multa china"; "el goni pe magar" (?); "gonim in galop"; "vara e verde"; "servule, du-te in sus"; "el zidi un zid"; "zise ca el cazu din zi in zi"; "hotul a hatuit calul"; "jitarul isi bate joc de junime" (?!). "Psalmul sa cinte"; "virful este inalt" (al cui virf?); "Domnul face mila de noi". "taranul lucra" (...?!); "Elena cinta un psalm"; "hirurgul cauta pre bolnavi"; "cererea se acorda"; "juna trebuie sa se invete" (?!...); "frica Domnului e fara prihana"; "omul cauta cu ochii"; "Iacob a visat de o scara..."; "sum vesel totdeauna". Pacat ca n-a zis: sum vesel in tot timpul, ca sa placa si d-lui Densusanu! si altele, de care te impiedici, mai la fiecare rind. si daca ar mai fi si acele pe care i le-a sters d-l Darzeu, desigur ca s-ar spori foarte mult numarul acestor cuvinte si expresiuni neromanesti.
De asemine si in bucatile din partea a III-a, cu toate ca d-nul Darzeu a avut mult de lucru si in aceasta parte, tot n-a fost in stare de a i le indrepta pe toate, caci atunci ar fi trebuit sa le faca din talpa. intr-un cuvint, mai tot sistemul si metodul din cartea raposatului M.svartz nu este decit greutate si mecanism.
Dupa ce M. svartz s-a tiparit abecedariul, s-a virit, ca oricare evreu, ba in sufletul unuia, ba in sufletul altuia, ca sa i-l introduca; si a venit cu aceasta marfa, maruntusuri si pe la noi. si ce-i drept, uniia dintre noi, pina la tiparirea Metodei noua, i l-am introdus... insa, izbindu-ne de atitea greutati chiar de la inceput, am vazut ca aceasta carte era mai greu de predat chiar si decit abecedariul lui Iarca. Pentru ca este de stiut, un lucru: cind cineva iese cu o sistema oarecare, mai cu sama in ceea ce priveste o carte de scoala, si in loc sa tina sama de toate imprejurarile si sa caute prin toate mijloacele de a micsura greutatile, atit pentru invatatoriu cit si pentru scolari, din contra, inca li mai mareste, acel sistem este osindit chiar de la inceput de a se nimici; cu alte cuvinte este un copil nascut mort. Asa a facut si a patit svartz cu cartea sa: in loc sa caute de a micsura, in predare, greutatile de mai inainte, din contra, el inca le-a mai adaugit si de aceea, cartea sa a fost osindita chiar de la inceput de a nu putea fi introdusa in scoale. Daca abecedarul raposatului svartz ar fi fost bun, sa fie siguri domnii Florantin si Densusanu, ca o mie de Metode noua de-ar fi aparut, nu i-ar fi putut lua locul. si ca dovada, cind a aparut editia I-a a Metodei noua, ce 40 s-a tiparit in 4.000 de exemplare, s-a vindut numai in citeva saptamini, introducindu-se in foarte multe scoale din tara. Toti d-nii invatatori si invatatoare cari au introdus-o, au simtit si simtesc mare usurinta in predare. Copiii, de asemine, cu usurinta invata a scrie si a ceti de pe aceasta carte. Sunt si oameni in virsta, carora li-a fost drag sa invete a ceti si a scrie, dupa Metoda noua.
Avem o multime de scrisori de pe la colegii nostri, invatatori si institutori, precum si de pe la diferite persoane competente, prin care se apreciaza meritul cartei noastre, in aceasta privinta, si le putem arata orisicind si orisicui. Ba chiar pina si coreligionarii lui svartz, de pe la scoalele israelite, vazind superioritatea Metodei noua, au inlaturat cartea lui svartz si au introdus in locu-i Metoda noua.
De asemine, la scoala protestanta din Iasi de 20 de ani se preda limba romana de pe cartile noastre; si credem ca profesorii acestei scoli stiu sa aprecieze meritul unei carti didactice.
Prin urmare, rugam pe d-nii Pop Florantin si Aron Densusanu sa ne raspunda: ce am fi putut copia din abecedarul lui svartz? Lipsa de sistema? Limba cea neromaneasca? Ori procedarea nepedagogica? - Dupa trecere de 20 de ani, de cind a aparut Metoda noua, tocmai acum se trezeste d-l Florantin sa ne invinovatasca asa de inversunat ca am fi copiat pe svartz? Cit de "flamind si insatosat de dreptate trebuie sa mai fie, onorabilul!..."
Daca am fi copiat, sa fie sigur d-l Florantin cit si d-l Densusanu, ca svartz, care a murit abia de vro 2-3 ani, in urma, nu ni-ar fi lasat in pace.
insa, multamita luminilor dobindite de la d-l Maiorescu, Metoda noua este o lucrare cu totul originala a noastra; si, ca dovada, indraznim a aduce urmatoarea scrisoare, din 2l octom., anul l875, data de catra d-l Maiorescu, pe cind era ministru al Instructiunei Publice.
Iata cuprinsul acelei scrisori:
"Domnule Creanga,
Din inspectiile facute la scoalele primare am vazut ca cei mai multi invatatori nu inteleg aplicarea metodei noua de cetire si scriere, nici in cartea d-voastra nici in a lui Constantinescu. invata tot dupa obiceiul vechi si apoi cetesc numai bucati din cartile noua. Cred ca este neaparat de trebuinta un conducator sau o calauza pentru invatatori, in intindere de cel mult 2-2 jumate coale de tipar. Acest conducator insa trebuie sa se refere atit la cartea d-voastra cit si la abecedarul lui Constantinescu, fiind intemeiate pe acelasi principiu. Fa bine, scrie acea brosura. Eu ti-o voi tipari in tipografia statului.
si de altmintrelea as dori sa te vad explicind la invatatorii de sat din viu grai, ce si cum trebuie sa faca. Ar fi bine poate si la oras. Cel putin pentru vro 2 saptamini. Cum crezi ca s-ar putea intocmi mai practic un asemine curs pentru institutorii actuali? Cum si cind?
T. Maiorescu"
Aceasta scrisoare vorbeste indeajuns. si credem ca toate aceste dovezi vor inchide gura, atit d-lui Pop 20 Florantin, cit si d-lui Ar. Densusanu, si nu vor mai avea curajul de a zice ca am copiat pe svartz.
Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Confrati invatatori si stimabili cetitori
Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Istoricul aparitiunei cartei noastre Metoda noua
Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Dare de sama despre Cursul de scriere si cetire de M.Svartz
Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Figurile ca mijloc de a sprijini memoria copiilor la cunoasterea literelor
Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Calomniile d-lui profesor Ioan Pop Florantin
Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Nerusinarea d-lui Ioan Pop Florantin
Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Opere didactice ale d-lui profesor Ioan Pop Florantin si ieftinatatea lor, fata de cartile noastre
Raspuns domnului Ioan Pop Florantin - Pretul cartilor noastre, fata de pretul celorlalte carti
Aceasta pagina a fost accesata de 2936 ori.
